looking back...

Stii, am inceput prin a cauta...am alergat prin lume, am deschis usi, feresti...sa intre soarele, am alergat, desculta, pe campuri de rapita odihnindu-mi ochii...pentru un timp, dar nu am tinut seama de maracinii ce mi-au ranit picioarele si-au sangerat...si inima...si sufletul...dar eu tot am cautat.
Stii, mi-au spus ca tot ceea ce caut eu s-a dus demult...ca e o...utopie...dar eu m-am incapatanat si tot am cautat.
Stii, noaptea am visat ca am tot picat...in gol dar, in final, eu tot m-am ridicat si tot am cautat.

Am cautat, am cautat si...eu am gasit.
 Nu-mi pare rau de tot acest timp, de toate aceste framantari ce-am suportat, si cazaturi ce-am indurat, si vise ce-am visat, si sperante ce-am sperat...nu-mi pare rau caci eu in final am gasit ce-am cautat...desi n-a fost usor.

De maine...

De maine nu am sa ma mai trezesc intr-un pat mare si gol si nu am sa ma mai foiesc, cu picioarele reci, la culcare, in dormitor...
De maine cafeaua va avea un alt gust, sufletul meu nu va mai plange de dor...

De maine nu voi mai privi oameni indragostiti cu ochii mei tristi si goi si sufletu-mi dezamagit si obosit...
De maine nu voi mai suspina, nu voi mai plange, promit...

De maine eu voi sti ce inseamna 'doi', 'in doi'-voi sti ce inseamna cu adevarat...'noi'
De maine tu vei fi aici...
Te-am asteptat atata timp...atatia ani de dor, cand am crezut ca am sa traiesc si am mor si tu nu vei fi nicicand aici...
Dar, in sfarsit, de maine tu vei fi aici!

Am invatat...

Am invatat ca, desi viata pare cruda uneori, Dumnezeu este sus si vegheaza si nu doarme!
Am invatat ca unii oameni sunt perfizi, manipulanti si dezolant de 'so low'...mai grav e ca ei sunt atat de aproape de noi uneori si ca trece atat de mult timp pana sa ne lamurim cu-adevarat de ei!
Am invatat ca pasarile zboara in stoluri si ca oamenii isi traiesc viata in perechi...
Am invatat ca 'fericirea nu inseamna sa ai ce-ti doresti, ci sa vrei ceea ce ai'
Am invatat ca viata e minunata si simpla...si dragostea la fel...si exista.
Am invatat sa am incredere in Dumnezeu, in viitor si in tot ceea ce mi se intampla, caci totul are un scop...
Am invatat sa ma accept, sa ma iubesc, sa ma cunosc, sa vreau sa traiesc frumos...si asa cum oamenii traiesc: in pereche.
Am invatat ca lacrimile nu-si au rostul oricum, oricand si...pentru oricine.
Am invatat ca sta in puterea mea sa ma fac iubita si fericita...si am s-o fac...si, stii ceva?! Si eu pot sa mai iubesc!

pentru surioara mea...

Pentru: sora mea-o surioara cum trebuie.
De la: o surioara care o iubeste la nebunie, singura ei surioara si unica.

'Toti ar trebui sa avem o sora! Daca nu ai o sora, atunci viata e ca un gol imens.
'Iti amintesti? Iti amintesti soaptele in intuneric, secretele,comploturile,chicotelile? Si lacrimile varsate in tacere? Iti amintesti diminetile de Craciun?...Iti amintesti cand faceam baie impreuna?-spuma, plescaitul apei si vaicarerile cand iti intra sapun in ochi?...Iti amintesti cand te-ai pierdut? Si eu te-am gasit?...
Acum am crescut si ne-am schimbat. Oamenii spun: 'N-as fi crezut ca e sora ta!' Dar noi impartim intunericul, imbratisarile de ziua noastra primite printre pernele mamei si siguranta pe care o simtim in bratele tatalui. Noi impartim un taram secret unde nimeni nu poate veni, absolut nimeni, pentru ca noi suntem legate de mii de amintiri, pe veci... Iti multumesc pentru ca existi! Cat de pustie trebuie sa fie lumea uneori pentru cei care nu au o sora!'

Te iubesc mult, surioara mea mica si frumoasa! LA MULTI ANI!

pentru Mos Craciun...

Mai e putin si vine...eu il astept; la fel cum il asteptam si anul trecut...insa ce pacat ca, desi fulgii de nea ce sclipeau se loveau si se-mpingeau si se grabeau sa se astearna pe pamantul inghetat, in sufletul meu a plouat...cu stropi mari si grei ce sfaraiau cand obrajii mi-au inundat...
si totusi Mos Craciun m-a...vizitat caci eu am meritat.
Anul acesta-l astept din nou...sunt sigura ca iar va veni si, obrazul meu curat si uscat, caci nu va mai fi plouat, ii va simti caldura cu-adevarat!!!
 Mos Craciun, abia te-astept! Nu stiu daca-mi vei aduce ce n-am mai primit, insa, orice ar fi, stiu sigur ca nu va mai fi udat cu stropii mari si grei ca aceia ce sfaraiau anul trecut cand obrajii mi-au inundat!!!

Dead and reborn...

They say that, wherever we go, when we leave, we leave a little bit of ourselves there. As far as I'm concerned I died a couple of years ago, sometime in April. I died in the place in which I had spent 5 years of my life. I left the place and, with it, I left the old me...a new 'me' was born after that.We all have secrets-mine ones, they'll be dead and buried when I, the one who I am today, am dead and buried. I died and I was born again: stronger, more self-confident, but tougher and inaccessible sometimes...there's always a price for everything. I know now that, what happened to me, it was meant to be...on a purpose, a purpose which I have finally managed to accept even though I still find it hard to understand; I am sure I will, one day.
Someone said to me the other day that he did not think that I was capable of loving. He was so wrong! I am capable of loving, it is just that I am not capable of loving any 'one', anymore...It is no use trying to convince him, I just know who I am.
Somebody loves me!!! He is a wonderful man, I have always known he is there for me, it's just that he is not 'the one'...he won't accept it but...one day he will understand. Whoever 'the one' will be, I am sure I will know from the moment I see him, and that moment I will know I have not waited in vain. Until then, I intend to enjoy my life and, whatever is around the corner, I know it is something good. I intend to enjoy every single day of my life as I know that, whatever I am living today, I am not going to live tomorrow...

Sunt tot ce nu ai vrea sa fiu si totusi, sunt tot ce-ti doresti...

De ce ai vrea sa ma cunosti?!

De ce ai vrea sa ma asculti?
Vorbesc intruna. Da, dar nu-ntelegi ca nu o fac decat ca sa estompez ecoul unui 'ajutor' iesit din inima-mi pe jumatate inghetata...?
si vocea mea, vocea mea ti-ar provoca o dependenta de care-ntamplator si mult prea devreme tu ai realiza ca inima ta e vindecata...
De ce ai vrea sa ma privesti?
Privirea mea te-ar opri din drum pentru o vreme, iar dup-o vreme... dupa o vreme tu tot ai sa pleci...
De ce ai vrea sa-mi mai vorbesti?
Te-as asculta si ti-as zambi si-ai intelege ca la mine tu pentru un timp, doar pentru un timp tu te opresti...
De ce sa vrei sa ma cunosti, sa ma asculti, sa ma privesti, sa imi vorbesti, atata timp cat in final e posibil sa-ti doresti sa pleci?!
Cu toate astea, eu sunt tot ce nu ai vrea sa fiu si totusi, sunt tot ce iti doresti!!!
Insa cum sunt exact, adica asa cum tu nu vrei sa fiu- asta nu-ti spun;  ramane sa descoperi tu insuti...sa ma inveti.